IDENTITATE

Eşti, Doamne, bun, eu pământean şi rău,
şi-n dragoste nu-Ţi seamăn, nici în milă.
Dar, după răni, sînt chip din chipul Tău,
de par dospit din cer, nu din argilă.

Nu Ţi-am râvnit nici razele subţiri,
nici tălpile străpunse de piroane.
Dar Tu mă faci părtaş în răstigniri,
şi-Ţi tot îngân osânda din icoane.

Sfinţit pe cruci pe care nu m-am vrut
şi de-nvieri pe care nu le-aş cere,
nu ştiu: Tu te cobori la mine-n lut
sau eu mă urc spre raiul Tău bând fiere?

Cu nesfârşită slavă mă încarci
şi-n cuie, când sfinţenia mă frânge,
oftând mă uit la rănile-mi prea largi
şi-Ţi cresc alături, sânge lângă sânge.

Radu Gyr

6 Comments »

  1. 1
    cornel Says:

    va multumesc,vad ca pe acest blog se publica lucrarile deosebite ale poetului radu gyr.felicitari si multa sanatate.

  2. 3
    olguta Says:

    te unga la suflet astfel de poezii.sa aveti o zi excelenta.

  3. 5

    Superb şi mişcător, ca tot ce înseamnă Radu Gyr! Şi nu numai…El vorbeşte despre condiţia noastră, a tuturor: a celor care am vrea să fim asemeni lui Iisus, dar avem aripi prea slabe, şi cuiele ni se par prea grele…chiar dacă sunt nespus de uşoare pe lângă ale LUI!

    Mulţumim pentru poezie, ne foloseşte…

  4. 6
    niculinamoisescu Says:

    Pacat ca nu se reediteaza Radu Gyr.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: