PERSONALITĂŢI DISPĂRUTE ÎN 2011

Romancierul şi dramaturgul Fănuş Neagu, scriitorul şi eseistul Mircea Ivănescu, cunoscutul muzician Johnny Răducanu sau regizorii Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu şi Andrei Blaier sînt doar cîteva dintre numele mari ale culturii române care au murit în 2011.
* Pe 1 ianuarie, a murit muzicianul Marin Constantin (n. 27 februarie 1925), fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului Naţional de Cameră Madrigal“, specialist în muzica renascentistă, cîntul gregorian şi baroc, precum şi în muzica tradiţională românească.
* La 22 februarie, istoricul şi teoreticianul literaturii ştiinţifico-fantastice Ion Hobana a murit la vîrsta de 80 de ani. Ion Hobana s-a evidenţiat prin promovarea prozei şi a tuturor formelor de creaţie ştiinţifico-fantastică, publicînd numeroase volume de studii şi eseuri: Imaginile imposibilului. Filmul ştiinţifico-fantastic“ (1968), 20.000 de pagini în căutarea lui Jules Verne“ (1979), Science fiction. Autori, cărţi, idei“ (1983), Misterul Roswell după cincizeci de ani“, Enigme pe cerul istoriei“, Vîrsta de aur a anticipaţiei româneşti“ (1969). În volumul său OZN. Observatori credibili, relatări incredibile“ (2001), autorul prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge pînă şi pe sceptici de existenţa OZN-urilor.
* La 17 martie a murit criticul, istoricul literar şi editorul Romul Munteanu (n. 18 martie 1926), autor al unei bibliografii impresionante, care include titluri fundamentale ale culturii româneşti şi universale, precum: Contribuţia şcolii ardelene la culturalizarea masselor“ (1962); Brecht“- monografie (1966); Noul roman francez“ (1967); Farsa tragică“ (1970); Literatura europeană în epoca luminilor“ (1971); Profiluri literare“ (1972); Jurnal de cărţi“ (vol. I – 1973, II – 1979, III – 1982, IV – 1988, V – 1994, VI – 1996, VII – 1998); Cultura europeană în epoca luminilor“ (1981), Cultura europeană în epoca luminilor“ (1999); La littérature européenne moderne“ (2000). A fost director al Editurii Univers (1970 – 1989). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971, 1972, 1976, Ordinul Steaua României în grad de cavaler în 2005 şi Palmes Academiques, acordat de Ministere de LEducation Nationale (Franţa).
* Pe 8 aprilie, criticul de film, eseistul şi prozatorul Alex. Leo Şerban (n. 28 iunie 1959) a încetat din viaţă. Cunoscut pentru volumele: Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele“, în colaborare cu Mihai Chirilov şi Ştefan Bălan (2004, Premiul Asociaţiei criticilor de film din România); Dietetica lui Robinson“ (2006); De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema“ (2006, Premiul de critică cinematografică al Uniunii Cineaştilor); 4 decenii, 3 ani şi 2 luni cu filmul românesc“ (2009). A fost ales în ianuarie 2008 – în urma unui sondaj pe site-ul http://www.cinemagia.ro – Criticul de film preferat al cinefililor români“. A fost primul beneficiar al Marelui Premiu pentru Jurnalism cultural acordat de Fundaţia Timpul“ (2008).
* La 18 mai, a murit publicistul şi eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 23 ianuarie 1928), care timp de peste trei decenii a fost preşedintele juriului Festivalului Naţional de Literatură Moştenirea Văcăreştilor“ (Târgovişte). Membru în Uniunea Scriitorilor din România (din 1970), cetăţean de onoare al Municipiului Târgovişte, a obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1971, 1975, 1996), Premiul Opera Omnia“ al Uniunii Scriitorilor (1998), premiul pentru eseu (Literatură dus-întors“) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005).
* Tot în luna mai, pe 24, cultura română îl pierdea pe romancierul, dramaturgul şi nuvelistul Fănuş Neagu (n. 5 aprilie 1932), membru corespondent al Academiei Române din 1993 şi membru titular din 2001, director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale“ din Bucureşti (1993-1996). Literar, a debutat cu nuvela Duşman cu lumea“, apărută în revista Tînărul scriitor“ (1954), 5 ani mai tîrziu debutînd editorial cu povestirile din Ningea în Bărăgan“ (1959, volum reeditat în 1964, cu unele completări, sub titlul Cantonul părăsit“). Au urmat volumele Somnul la amiază“ (1960), Dincolo de nisipuri“ (1962), Cantonul părăsit“ (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară buimacă“ (1967), Casa care se leagănă“ (1971), În văpaia lunii“ (1972), Fîntîna“ (1972), Pierdut în Balcania“ (1982), Povestiri din drumul Brăilei“ (1989), Partida de pocher“ (1995), O corabie spre Bethleem“ (1998).
* La 13 iulie, lumea muzicală era îndoliată prin dispariţia compozitorului, solistului şi instrumentistului Cornel Fugaru (n. 2 decembrie 1940), fost lider al formaţiei Sincron. Printre piesele compuse de el se numără Dau viaţa mea pentru-o iubire“, Nu sînt sclavul tău“, Eu nu mai sînt cel de ieri“. Pentru activitatea sa a fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul al III-lea la Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Sofia (1968), Premiul juriului (1983), Premiul special al juriului (1985), Marele premiu (1986) la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia, Premiul pentru cea mai bună orchestraţie la Festivalul Cîntecele mării“ de la Rostok (1988), Premiul pentru muzică uşoară al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (2001). La Festivalul Mamaia 2010 a primit un Premiu special, alături de alţi compozitori şi cîntăreţi îndrăgiţi de publicul românesc.
* La 21 iulie, a murit scriitorul, poetul şi eseistul Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931), totodată şi unul dintre cei mai prolifici traducători români. Mircea Ivănescu a debutat editorial cu volumul Versuri“ (1968), care a fost urmat apoi de Poeme“, Poesii“, Alte versuri“, Poem“, Amintiri“ (în colaborare cu Leonid Dimov şi Florin Pucă), Commentarius perpetuus“ (în colaborare cu Rodica Braga), Versuri vechi, nouă“ (1988) etc. Pentru creaţiile sale poetice, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982) şi cu Premiul naţional de poezie Mihai Eminescu“ (1999). Mircea Ivănescu a fost totodată redactor la Agerpres“, la revista Lumea“, şef de redacţie la Editura pentru Literatură Universală, apoi redactor la revista Transilvania“ din Sibiu (1972-1989).
* La 21 august, a murit criticul de film şi realizatorul TV Viorica Bucur (n. 15 februarie 1946), profesor universitar doctor în specialitatea Arta Spectacolului la UNATC I.L. Caragiale“ Bucureşti, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism. Colaboratoare permanentă la programele ProCinema“, a fost membră a Federaţiei Internaţionale de Presă Cinematografică, distinsă de Asociaţia Criticilor de Film cu Premiul pentru publicistică cinematografică Ion Cantacuzino“ pe anul 2006.
* Pe 19 septembrie, lumea jazzului romînesc deplîngea dispariţia lui Johnny Răducanu, pe numele său adevărat Creţu Răducanu (n. 1 decembrie 1931). Contrabasist, pianist, compozitor, aranjor. Printre realizările sale discografice în domeniul jazzului se numără: Jazz made in Romania“ (1987); Confesiuni“ (I, II, III); To His Friends“ (1997); Jazz Behind the Carpathians“ (1999); Jazz antifanariot“ (2002); Singurătatea, meseria mea“ (2002); Jazz Made in Romania – Live in San Francisco“ (cu Teodora Enache, 2002), Jazz Bestament“ (2005); Chamber Jazz Music“ (2008); Inside Stories – Jazz Poems“ (2009).
* La 18 octombrie, a murit scenaristul, dramaturgul şi publicistul Paul Everac, pe numele său adevărat Petre Constantinescu (n. 23 august 1924). Director general al TVR (ianuarie 1993 – ianuarie 1994), director al Institutului Român de Cultură din Veneţia, Italia, membru al Uniunii Scriitorilor, este recunoscut mai ales pentru lucrările sale dramatice adunate în volumele Cinci piese de teatru“ (1967), Teatru“ (1975), Viaţa lumii“ (1982), Parabole dramatice“ (1983), Aventura umană“ (1989). Distins cu premiul Ministerului Culturii (1959), Premiul Vasile Alecsandri“ de creaţie populară, Premiul I.L. Caragiale“ al Academiei Române (1973), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1976), al Uniunii Scriitorilor (1968, 1971, 1980).
* La doar cîteva zile distanţă, pe 25 octombrie, era anunţat decesul cunoscutului regizor, scenograf, profesor şi arhitect Liviu Ciulei (n. 7 iulie 1923), una dintre cele mai proeminente personalităţi ale culturii româneşti actuale: actor, regizor, arhitect, scenograf şi profesor. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra“, ca un semn de recunoaştere a meritelor sale extraordinare aduse scenei şi ecranului românesc. A contribuit la reconstrucţia auditoriului Teatrului Bulandra“ şi al altor teatre, iar ca scenograf şi-a stilizat decorurile pentru cele mai multe dintre piesele puse în scenă: Hamlet“, Visul unei nopţi de vară“, Cum vă place“, Iuliu Cesar“ de W. Shakespeare, Azilul de noapte“ de Maxim Gorki, Leonce şi Lena“ de Georg Buchner ş.a. Membru corespondent al Academiei Române din 12 martie 1992. În 1996, UNITER i-a acordat Premiul său anual pentru întreaga activitate. În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecţilor, acordat de Ordinul Arhitecţilor din România.
* La 29 noiembrie a murit regizorul Alexandru Tocilescu (n. 27 iulie 1946). Premiat de UNITER pentru întreaga activitate în 2002, Alexandru Tocilescu a mai fost laureatul breslei în 1999, cînd a primit Premiul pentru cel mai bun spectacol, cu O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, montat la Teatrul Naţional Bucureşti, şi în 2006, cînd i s-a decernat Premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu“, la Festivalul Comediei Româneşti – festCO.
* Două zile mai tîrziu, la 1 decembrie, lumea scenei deplîngea moartea regizorului Andrei Blaier (n. 15 mai 1933). A fost profesor al ATF între 1990 şi 1992 şi profesor şi decan al Facultăţii de Cinematografie din Universitatea Ecologică (acum Spiru Haret“) din Bucureşti. Director adjunct artistic al Studioului Solaris“, profesor universitar şi decan al Facultăţii de Cinematografie şi Televiziune din cadrul Universităţii Media şi preşedintele Uniunii Realizatorilor şi Creatorilor de Film şi din Audiovizual. În iunie 2002 i-a fost acordat, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc, Ordinul Naţional Serviciul Credincios“ în grad de Cavaler. Filmul Ora H“ reprezintă filmul său de debut (1956). A realizat filme de lung metraj, la multe dintre ele fiind şi scenarist sau coscenarist. Printre acestea se numără: Furtuna“ (1959); A fost prietenul meu“ (1962); Casa neterminată“ (1963); Dimineţile unui băiat cuminte“ (1966), pentru care a primit Medalia de aur la Gotwaldow. Premiul UCIN pentru regie; Vacanţa cea mare“ (1988), Premiu pentru scenariu la Costineşti; Momentul adevărului“ (1989); Divorţ din dragoste“ (1991); Crucea de piatră“ (1993); Terente, regele bălţilor“ (1995); Dulcea saună a morţii“ (2003).
* Pe 11 decembrie, scenaristul şi scriitorul Mihnea Gheorghiu (n. 5 mai 1919) a murit şi el. Publicist, traducător şi critic literar, membru corespondent (1 martie 1974) şi membru titular (13 iunie 1996) al Academiei Române, a fost preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române (din 1992). Redactor-şef al ziarului Scînteia Tineretului“ (1944-1946). Fondator şi redactor-şef al revistei Secolul 20“ (1961-1963). Preşedinte al Consiliului Naţional Cinematografic (1963-1965), vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Cultură şi Artă (1965-1968), prim-vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1968-1972), preşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (1972-1989). Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) (din 1990, reales la 2 august 2002). Membru titular din 1996 al Academiei Române, fiind preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a acestui for.
CRISTIAN MARIN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: