O carte tiparita de editura SLR prezentata intr-o revista bucuresteana

REDACTOR ȘEF :
Elisabeta IOSIF

EDITOR ON-LINE :
Constantin VLAICU

COLEGIU DIRECTOR REDACŢIONAL:
Eugen DORCESCU – membru al U.S.R.
Cristina ŞTEFAN
Adrian BOTEZ
George ROCA – Australia
Elena BUICĂ – Canada
Gabriela SONNENBERG – Spania
Lucian MARINA – Serbia
Dorrina SIŞU – Anglia

MAI 16 2012

Lucian MARINA: ,,ANTOLOGIE INTRIGANTĂ”

La Editura S. L. R. adică a Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care, în condiţiile specifice de muncă acţionează de parcă ar fi Academia de Ştiinţe a Românilor din Serbia şi care anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de existenţă şi activitate rodnică, recent a apărut încă o carte importantă pentru viaţa cultural-ştiinţifică a etniei române din Serbia.
Antologia de autor bilingvă româno-sârbă ,,Tăierea lemnului“ a poetei Aurora Planianin a fost apreciată de critica literară ca o antologie deosebit de interesantă şi de intrigantă.
Vă prezentăm în continuare ce a subliniat despre autor şi cartea amintită Lucian Marina, redactor-şef şi responsabil al Editurii S.L.R., de altfel preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina.
x x x x x

Aurora Rotariu s-a născut la 7 octombrie 1950, la Coştei, ca fiica mai mică a Mariei, născută Borca, şi a lui Ion Rotariu-Cordân, compozitor şi renumit dirijor de fanfare din Banat. După terminarea Şcolii generale în limba română în satul natal, Coştei, îşi continuă şcolarizarea la Şcoala medie de Economie din Vârşeţ (1971) iar, apoi, la Facultatea de Economie din Novi Sad, respectiv Subotica (Subotiţa), unde îşi ia licenţa, în anul 1975. După aceea, şi-a continuat studiile postuniversitare la Facultatea de Economie din Belgrad.
Aurora Rotariu a publicat primele lucrări pe când era elevă. A debutat în anul 1964, în revista ,,Bucuria copiilor” din Panciova. Referitor la perioada de început, demn de menţionat şi faptul că, Aurora Rotariu a publicat poezii şi proză scurtă şi în revista ,,Tribuna tineretului”, care a apărut la Novi Sad, precum şi în heptomadarul ,,Libertatea” din Panciova…

Lucian MARINA: ,,ANTOLOGIE INTRIGANTĂ”
La Editura S. L. R. adică a Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care, în condiţiile specifice de muncă acţionează de parcă ar fi Academia de Ştiinţe a Românilor din Serbia şi care anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de existenţă şi activitate rodnică, recent a apărut încă o carte importantă pentru viaţa cultural-ştiinţifică a etniei române din Serbia.
Antologia de autor bilingvă româno-sârbă ,,Tăierea lemnului“ a poetei Aurora Planianin a fost apreciată de critica literară ca o antologie deosebit de interesantă şi de intrigantă.
Vă prezentăm în continuare ce a subliniat despre autor şi cartea amintită Lucian Marina, redactor-şef şi responsabil al Editurii S.L.R., de altfel preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina.
x x x x x
Aurora Rotariu s-a născut la 7 octombrie 1950, la Coştei, ca fiica mai mică a Mariei, născută Borca, şi a lui Ion Rotariu-Cordân, compozitor şi renumit dirijor de fanfare din Banat. După terminarea Şcolii generale în limba română în satul natal, Coştei, îşi continuă şcolarizarea la Şcoala medie de Economie din Vârşeţ (1971) iar, apoi, la Facultatea de Economie din Novi Sad, respectiv Subotica (Subotiţa), unde îşi ia licenţa, în anul 1975. După aceea, şi-a continuat studiile postuniversitare la Facultatea de Economie din Belgrad.
Aurora Rotariu a publicat primele lucrări pe când era elevă. A debutat în anul 1964, în revista ,,Bucuria copiilor” din Panciova. Referitor la perioada de început, demn de menţionat şi faptul că, Aurora Rotariu a publicat poezii şi proză scurtă şi în revista ,,Tribuna tineretului”, care a apărut la Novi Sad, precum şi în heptomadarul ,,Libertatea” din Panciova.
În transpunere în limba sârbocroată a publicat în ziarele şi revistele pentru tineret ,,Glas omladine” şi ,,Index”. Creaţii în versuri a publicat şi în ziarele ,,Dnevnik” din Novi Sad şi ,,Mladost” din Belgrad.
Versurile Aurorei Rotariu au fost traduse şi în limbile maghiară şi albaneză. (Ioan Baba, Compendiu biobibliografic ,,Scriitorii”, Colecţia revistei ,,Lumina”, pag. 78).
Regretatul profesor universitar, scriitor şi critic literar, Radu Flora a consemnat apariţia tinerei autoare Aurora Rotariu în peisajul microcosmosului nostru literar, mai întîi, în cartea ,,Literatura română din Voivodina, Panorama unul sfert de veac (1946-1970)”, care a văzut lumina tiparului în anul 1971, la Editura ,,Libertatea” din Panciova. Aci, este amintită la capitolul 15. ,,Mesaj promiţător al celor tineri” şi, pe lângă Ioan Flora, Petru Cârdu, Felicia Marina, Eugenia Ciobanu, şi Olimpiu Baloş, vorbind despre cei mai tineri creatori, autorul aminteşte pe Viorica Bojin, care a publicat proză, apoi pe Adonis Sfera, Petru Ardeleanu-Rista şi pe Aurora Rotaru. (Op. cit., pag. 108). NOTA BENE: Profesorul Flora a trecut-o pe autoare în ,,Panorama unui sfert de veac” cu numele de familie Rotaru şi nu Rotariu.
Creaţia literară a Aurorei Rotariu a fost comentată mai minuţios în cartea ,,Rumunska književnost u Vojvodini” (,,Literatura română în Voivodina”), operă a aceluiaşi autor tipărită în 1976 de Matica Srpska (Matca sârbească). Cartea, de facto, este o versiunea în limba sârbă a studiului amintit, evident completat şi mai minuţios elaborat.
Astfel, dacă textul original al studiului aminitit a fost prezentat pe cele 176 de pagini cuprinse între copertele cărţii ,,Panorama unui sfert de veac”, versiunea adăugită a manuscrisului semnat de Radu Flora şi tradus în limba sârbă de Olivera Mišić, numără nu mai puţin de 232 de pagini.
Precizând că, Aurora Rotariu este un nume de tânăr creator literar care ,,se impune şi promite”, Radu Flora constată, în acelaşi timp că, autoarea ,,încă nu a reuşit să se debaraseze de impresia trăirii emoţionale momentane”.
Renumitul critic literar constată, totodată, că autoarea ,,nu întâmplător, este orientată pentru sentimental ceea ce pentru ea este normal, dar şi artistic”. (Vezi op. cit., pag. 187-188).
Începând din anul 1970, Aurora Rotariu publică versuri în paginile revistei pentru artă, literatură şi cultură ,,Lumina”. Astfel, autoarea se prezintă publicului cu poeziile ,,Cântec poetului”, ,,Paravan”, ,,Speranţă”, ,,Dragoste”, ,,Trădarea ta plânge în ochii mei”, ,,Cu ploi de vară”, ,,Ultima noapte”…
Lectorul universitar Ştefan N. Popa a apreciat aceste poezii drept ,,expresii directe ale unor emoţii sau ale unei suite de senzaţii de cele mai multe ori trăite cu intensitate de poetă.”
Criticul literar Ştefan N. Popa, similar ca şi regretatul Radu Flora, a apreciat că, în creaţia literară a Aurorei Rotariu ,,încărcătura emotivă se articulează concret, fără a se depersonaliza, căpătând înfăţişare de jurnal intim.” (Ştefan N. Popa, ,,O istorie a literaturii române din Voivodina”, Editura ,,Libertatea”, 1997, pag. 286). Cartea amintită a apărut în Colecţia ,,Istorie literară” a Bibliotecii ESILA a Editurii ,,Libertatea” din Panciova. Biblioteca de eseuri, studii, istorie literară, antologii – ESILA a fost întemeiată în anul 1988.
De fapt, Aurora Rotariu, acum, căsătorită Planjanin, ,,optează pentru o literatura de factură modernă, dar scrie şi poezie în grai bănăţean cu care a participat la numeroase emisiuni publice ,,Evantai distractiv”, organizate de Redacţia programului în limba română a Postului de Radio Novi Sad”. (Ioan Baba, op. cit. pag. 78)
Debutul editorial al Aurorei Rotariu a avut loc în anul 1982, cu placheta de versuri ,,Calul bunicului”, publicat de Editura ,,Libertatea” din Panciova.
Creaţia literară a Aurorei Rotariu Planjanin este inclusă în câteva antologii reprezentative pentru literatura română din Voivodina: ,,Balada intrării în oraş” (1979), ,,Versiunea posibilă” (1987), realizată de Slavco Almăjan, ,,Intrarea în casă” (1995), realizată de Simeon Lăzăreanu şi Octav Păun, ,,Compendiu biobibliografic” (1997), alcătuit de Ioan Baba, ,,Antologia literaturii şi artei din comunităţile româneşti. Banatul iugoslav” (1997), realizată de Cătălin Bordeianu şi Ioan Baba, Antologia ,,Metafore româneşti din Iugoslavia” (2000), îngrijită de Catinca Agache şi Valeriu Stancu.
Cât despre poezia scrisă de Aurora, spre deosebire de cele menţionate mai sus de publicistul şi editorul Ioan Baba, de altfel, redactor-şef şi responsabil al revistei ,,Lumina” din Panciova, în Antologia ,,Metafore româneşti din Iugoslavia”, o ediţie îngrijită de Catinca Agache şi Valeriu Stancu, vom întâlni afirmaţia conform căreia ,,Deşi face parte din noul val de scriitori, Aurora Planjanin nu scrie o poezie modernă, mai mult publică, în paralel, o poezie în grai bănăţean”. (Vezi Catinca Agache-Valeriu Stancu, ,,Metafore româneşti din Iugoslavia”, vol. II, Editura ,,Cronica”, Colecţia ,,Cuvântul care uneşte”, Iaşi, 2000, pag. 165)
Realitatea este că, Aurora Rotariu Planjanin a fost şi a rămas îndrăgostită de satul natal, de viaţa din mediul rural, cu obiceiurile, muzica populară şi limba vorbită în dialectul bănăţean. În fonoteca Postului de Radio Novi Sad se găsesc şi zece înregistrări făcute de Aurora ca solistă vocală de muzică populară românească, acompaniată de vestita Orchestră de muzică populară a Postului de Radio Novi Sad, sub bagheta maestrului Ştefan Lucian Petrovici.
Trebuie, însă, subliniat că, Aurora a participat şi la mai multe serate literare organizate de Societatea de Limba Română din Voivodina, la lansările de carte organizate de S.L.R. la Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad şi, în special, la tradiţionala manifestare a Societăţii de Limba Română – Tabăra de creaţie a scriitorilor români din Voivodina supranumită ,,Colonia Literară”. La aceste, precum şi la alte manifestări literar-muzicale, Aurora Planjanin s-a prezentat publicului cu creaţiile sale în versuri, de factură modernă, de o sensibilitate aparte.
Iar, cine a urmărit atent evoluţia creatoare a autoarei a putut uşor constata şi unele schimbări radicale ale registrului liric. Ce-i drept, Aurora a scris şi scrie şi poezie în graiul bănăţean şi a participat la numeroase reuniuni organizate de creatorii în grai. Astfel se face că, profesorul Ştefan N. Popa o include în volumul ,,O istorie a literaturii române din Voivodina” (1997) la capitolul ,,Noul tradiţionalism”. În cartea amintită, despre volumul de debut editorial al Aurorei Rotariu care a văzut lumina tiparului, în anul 1982, la Editura ,,Libertatea” din Panciova, se subliniază că, ,,adună şi catalizează emoţii şi sentimente legate de fondul de trăiri specifice matricei satului, cu tradiţia familiei patriarhale, în care bunicii păstrează arhitipurile ariei etnografice dar şi înţelesurile vieţii cadrului în care s-a format nepoata”.
Aurora Rotariu trăieşte, asemeni lui Labiş în ,,Moartea căprioarei”, redă experienţa trăirii sentimentului comun bunic-nepoată declanşat de moartea animalului: ,,Eram, unicul martor/ al nefericirii bunicului / când pierduse calul”/.
Portretul romanţios al bunicului e un amestec de percepere ,,aromă rece/ mirosuri puternice de iarnă dură/ şi cu faţa destinsă” indirectă a naturii prin porii generaţiei trecute: ,,Respira miros de pădure” sau ,,cu privirea încrezătoare/ priveşte zborul cerului/ până ce-şi freacă mâinile noduroase/ cu piele zbârcită/.”
Poeta Aurora Rotariu Planjanin a cucerit şi câteva premii însemnate pentru poezie: Premiul II al Asociaţiei din Voivodina pentru O.N.U. (1980), la Festivalul muncitoresc de la Kosovska Mitrovica (1983), Premiul I la Întâlnirile iugoslave ,,Abrašević” de la Valjevo (1988), etc.
Lucian MARINA, preşedintele
Societăţii de Limba Română
din Voivodina-Republica Serbia

http://cetatealuibucur.wordpress.com/2012/05/16/lucian-marinaantologie-intriganta/

http://cetatealuibucur.wordpress.com/antologii/lucian-marinaantologie-intriganta/

1 Comment »

  1. 1
    ionescu ciprian Says:

    stiri f.interesante.cam rar se publica stiri despre romanii din diaspora.ar fi de dorit sa cunoastem mai multe despre romanii -vlahii din serbia.eu totusi sunt multumit pw ziua de azi ,am realizat ceva navigand pe acest blog.o zi buna.sa fiti iubiti.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: