FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a decis ca, începând cu acest an, să acordă sprijin şi organizării prestigioasei manifestări culturale FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI ,,JOC ROMÂNESC“ care se are loc în Serbia.
Organizatorii măreţei reuniuni a românităţii din Balcani sunt Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia (în fruntea căreia se găseşte Lucian Marina, redactor prezentator al Programului în limba română a Televiziunii Voivodinei, renumit publicist şi animator cultural) şi Comunitatea Locală Jâtcoviţa, respectiv inimoşii locuitori ai satului românesc Jâtcoviţa de la sud de Dunăre (animaţi la trezirea naţională de tânărul entuziast Iviţa Glişici, fost preşedinte al asociaţiei Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit).
Anul acesta, ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene a avut loc în perioada 13-16 iulie 2012, în satul Jâtcoviţa, situat în apropiere de oraşul Golubaţ a cărui cetate medievală străjuieşte intrarea în defileul Porţilor de Fier, care în aceste zile de sărbătoare a fost capitala culturală a românităţii.

Oaspeţi de onoare ai Festivalului: Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasadorul României la Belgrad, John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul” din Minesotta – Statele Unite ale Americii, renumitul poet Florian Stoian-Silişteanu din România
Iniţiativa de a se organiza această prestigioasă manifestare a fost lansată de asociaţia românilor din sudul Dunării Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit şi organizată în colaborare cu Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care, în condiţiile specifice din Serbia, acţionează de parcă a fi Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia, Această asociaţie anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de activitate nobilă vizând prezervarea limbii materne şi cultivarea limbii române literare, păstrarea patrimoniului cultural şi a identităţii naţionale, precum şi păstrarea mereu aprinse a făcliei românismului în Serbia.
Anul acesta Festivalul a fost organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României şi cu ajutorul oficialităţilor autoguvernării locale – Adunarea comunei Golubaţ, a locuitorilor din Jâtcoviţa, ,,Goran Ilić transport“, ,,Pilot company“, Turistička organizacija Golubac, Elektro-distribucija Kragujevac, ,,Adam Petrol“, ,,Bibi tours“…
La Festival de Folclor al Românilor din Balcani au fost invitaţi români, aromâni, megleno-români, rumâni, valahi din Albania, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Macedonia, România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi din Statele Unite ale Americii.

Kristian Trailovici alias Christian Rutsanu – Wagner şi Dragoliub Firulovovici

Anul acesta, măreaţa întâlnire a românilor, vlahilor, rumânilor şi aromânilor a durat o zi în plus raportat la anii precedenţi şi a început vineri, 13 iulie 2012, cu un concert extraordinar susţinut de renumitul interpret la nai, Christian Rutsanu Wagner, frontmenul formaţiei ,,Misteria Carpatica” şi de Formaţia ,,Firulovici and Orchestra”, condusă de renumitul artist şi solist vocal, Dragoljub Firulovici. A fost aceasta Prima ediţie a nou înfiinţatului Festival de jazz şi muzică etno, inspirată de folclorul românilor din Balcani.
Pe data 14 şi 15 iulie 2012, a avut loc ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani care, în prezenţa unui public deosebit de numeros a fost binecuvântat de Preacucernicul părinte Vasile Ganţu din Baia de Aramă şi inaugurat festiv de Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Belgrad.
Public a fost deosebit de numeros

La Festival au venit şi dr. Velimir Karavelić, Ministerul Învăţământului Serbiei, Zoran Pajkić, preşedintele conducerii municipale Golubaţ, Milan Ceamovici şi Dragan Demici, preşedintele şi vicepreşedintele conducerii municipiului Petrovaţ şi Vlasta Babici din Kucevo…
Organizatorii Festivalului ,,Joc românesc” mândri de faptul că au fost primii care au spart ghiaţa în procesul de promovare organizată a aspectelor specifice ale culturii rumânilor din sudul Dunării din Serbia şi a Valahilor din Bulgaria. Situaţia este similară şi cu identificarea pentru masele largi a elementelor comune ale românilor din Banatul sârbesc şi a rumânilor bănăţeni de la sud de Dunăre, din regiunea Homolie (Omul’e) şi Valea Dunării, cu a românilor din Banatul istoric, respectiv din România. Situaţia este similară şi cu ungurenii (din Ungaria, respectiv Transilvania), precum şi cu ţăranii (din Ţara Românească, respective Oltenia) care trăiesc în Serbia între râurile Velika Morava, Timoc şi Dunăre. Trezirea conştiinţei naţionale e iminentă. Lucrul acesta l-au dovedit atât membri ansamblului folcloric din Criveli (Bor), apoi membri societăţilor cultural-artistice ,,Paul Mateici” din Melniţa şi ,,Branco Olar” din Slatina de lângă Bor, cât şi solista vocală Iela Marianovici şi grupul vocal feminin ,,Gherghină” din Negotin, soliştii instrumentişti la fluier Isa Georgevici din Doleaşniţa şi Gradimir Stamencovici din Negotin, respectiv renumitul interpret la cimpoi Boian Trailovici cărăbaş din Bukovska-Kucevo.
În pofida crizei economice globale şi a incertitudinii financiare, contând pe sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precaut dar totuşi bine gândit, organizatorii Festivalului au asigurat pe măsura posibilităţilor atât participarea mai multor ansambluri folclorice, cât şi a grupurilor vocale, a rapsozilor populari, soliştilor vocali şi instrumentişti, etc.
Membri Asociaţiei Etnicilor Valahi din Bulgaria au sosit la Festival în frunte cu doamna Plamka Liubomirova, preşedinta A.V.B. şi s-au prezentar chiar cu două ansambluri ,,Zdraveţ” din Kapitanovţi şi amatorii din Antimovo, care au lăsat impresii deosebite asupra publicului.
La festival s-au prezentat cu succes şi membrii Ansamblului folcloric din Antimovo – Bulgaria
Membrii Ansamblul folcloric armânesc ,,Grămoşteanul“ cu organizatorii, oaspeţi din S.U.A….
La Festivalul Internaţional de la Jâtcoviţa au participat şi membrii Ansamblului folcloric armânesc ,,Grămoşteanul” din Scopie – Macedonia, în frunte cu Gorgi Gorgiuev s-au prezentat cu obiceiuri şi cântece armâneşti de nuntă interpretate a capella. Membra acestui ansamblu, Chiraţa Cuzmanovsca a fost laureată de organizatori cu Premiul pentru ,,Cel mai frumos port naţional“, un costum tradiţional păstrat cu sfinţenie mai mult de o sută de ani.
La Festivalul Internaţional a participat şi solistul vocal Ilia Gârlici din Bosnia-Herţegovina, acompaniat la acordeon de Manuel Angelovici din Golubaţ de unde a sosit şi cunoscut solist instrumentist Dragoslav Iancovici care a interpretat cu brio câteva piese la fluier.
La Jâtcoviţa care câteva zile a purtat pe merite titlul de capitală a spiritualităţii româneşti, au participat şi reprezentanţi ai românilor din Statele Unite ale Americii. John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul“ este originar din Petrovasâla şi a acceptat cu plăcere invitaţia organizatorilor. În Minesotta, se întoarce cu impresii de neuitat şi anul viitor revine cu deosebită plăcere la sărbătoarea românităţii care se organizează la Jâtcoviţa
Aci, împreună cu domnul Gorgi Gorgiuev din Skopie, Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, Iviţa Glişici, directorul Festivalului ,,Joc românesc“ şi poetul Florian Silişteanu în calitate de preşedinte a acestui organism, a ales pe cea mai frumoasă dintre cele mai frumoase participante la Festival. Cupa şi Premiul ,,Miss Festivalului“, precum şi un cadou special de la Hotelul ,,Golubački grad“, sponzor al Concursului, a revenit tinerei Rujiţa Jurjevici din Negotin.

Juriul Internaţional a proclamat-o pe Rujiţa Jurjevici din Negotin ,,MISS FESTIVALULUI“
La Concurs s-au anunţat 34 de tinere dornice ca juriul să le proclame a fi cea mai frumoasă

La Festivalul Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene, Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia a organizat, în mod tradiţional, Competiţia Naţională ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA”. Juriul internaţional pentru acest concurs l-au constituit: prof. Viorel Dolha – Arad (România), preşedinte şi membri Liviu Stamin, secretarul Comunităţii Românilor din Serbia, Cristian Rutsanu, muzician. Titlul ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA 2012“ a fost conferit tinerei Angela Olarevici din Slatina-Bor, pe locul doi s-a plasat Jasmina Gruici, iar pe locul trei Miliţa Miloievici din Melnica.
Şi anul acesta săpnzori acestui tradiţional Concurs Naţional au fost. Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, Casa de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova şi Firma ,,Žitobanat” din Vârşeţ, în frunte cu directorul Dănuţ Cioloca, un român de bună credinţă.
Pe lângă participanţii din Serbia, de la sud şi nord de Dunăre (dintre care evidenţiem evoluarea cu succes a renumitului rapsod Petru Bojin – Ghila, care s-a prezentat cu doine şi cântece din bătrâni şi solistul vocal Adelin Stan din Panciova care a ademenit cu superba-i voce), numerosul public la Festivalul a fost entuziasmat şi de bogăţia patrimoniului cultural al românilor din Voivodina prezentat de membrele Asociaţiei ,,Mâini harnice bănăţene” din Petrovăsâla care, în frunte cu preşedinta Minerva Ghilezan, au arătat marelui public o parte din nestematele păstrate cu sfinţenie în lăzile de zestre, la fel cum rumânii din Timoc şi-au demonstrat patrimoniu identitar prin fotografii–documente deosebit de valoroase pentru istorici.
Păastrătorii tradiţiior din moşi-strămoşi şi-au dovedit aptitudinile şi la competiţia gurmanilor unde Zvonko Iovanovici din Ceşlieva bara a obţinut Premiul pentru ,,Cea mai gustoasă coleaşă” iar, Premiul pentru ,,Cea mai bună brânză” a fost decernat lui Velja Mihailovici din Jâtcoviţa, în timp ce maeştrilor bucătari din Kladorova a fost conferit Premiul pentru ,,Tradiţionala mâncare românească”, căci au preparat tradiţionalele ,,Jumăre de nuntă”.
Dar, rumâni din Valea Dunării, precum tânăra solistă Sofia Nichici, la fel ca şi membrii ansamblului Casei de cultrură ,,Dr. Brana Paunovici” sau tânărul Cornel Mili din Torac Mic au dovedit că ştiu şi să cânte şi să recite impecabil folclorul literar al predecesorilor, spre ex. poezia în grai ,,Sima Boancă” a lui Vichentie Avram Folomoc.
Lucian Marina, directorul artistic al Festivaului adresează felicitări tinerilor solişti vocali
Astfel, la ediţia de anul acesta a Festivalului au sosit cunoscutul solist instrumentist ţambalistul Nicolae Barbu şi tânăra Narcisa Barbu, care a ocupat locul doi în competiţia ,,Tinerii solişti vocali” (Premiul I fiind conferit micuţei Elena Molea de la Grădiniţa PP4 din Caransebeş, instruită de coordonatoarea Maria Bârza).
Din zona de interferenţă, la Festival au venit membrii Ansamblului folcloric din Baia de Aramă (de unde a sosit şi Preacucernicul părinte Vasile Ganţu, care la festivitatea de inaugurare a binecuvântat reuniunea) şi încântătorii tineri membri ai Ansamblului folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova care, instruiţi de Marian Dinică, s-au bucurat de aplauze frenetice, atât pentru ,,Jocul fetelor” cât şi pentru tradiţionalul joc ,,Căluşul”, executat cu brio.
Ansamblul folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova, judeţul Dolj
Nimic mai prejos nu au fost nici membrii formaţiei ,,Florile Bucovinei” din Rădăuţi. Dimpotrivă, tinerii în frunte cu domnul Ovidiu Foca, directorul Casei de cultură din Rădăuţi au prezentat frumuseţile folclorului din Bucovina.
Premiul ,,Slobodan Marcovici – Bâz”, instituit în semn de amintire la recent decedatul cel mai mare doinitor român din Timoc, a fost decernat renumitului interpret la nai Kristian Trailovici, cu numele artistic Christian Rutsanu, supranumit Wagner.
Andreea Juravle din Rădăuţi este laureata nou institutului Premiu ,,Branco Olar”, în semn de omagiu faţă de cel mai popular solist vocal român din Timocul sârbesc.
Marele premiu pentru cea mai reuşită reprezentare la Festival a fost acordată membrilor Ansamblului Folcloric ,,Tradiţii arădene” instruiţi de renumitul coregraf Ilie Macovei şi care de data aceasta au fost conduşi de coordinatoarea Maria Vătavu.

Ansamblul folcloric ,,Tradiţii arădene” din Arad – România cu coregraful Ilie Macovei
Demn de menţionat că, organizatorii Festivalului Internaţional ,,Joc Românesc” şi anul acesta au decernat Placheta Festivalului personalităţilor merituoase. De data aceasta, prestigioasa recunoştiinţă a fost conferită domnului Titus Corleţean, pentru contribuţia domniei sale la soluţionarea aşanumitei ,,probleme valahe”, precum şi Preacucernicului părinte protopop al B.O.R. de Dacia Ripesisde Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului şi renumitului om de ştiinţă dr. Slavoliub Gaţovici care prin cercetările ştiinţifice şi cărţile publicate atât în limba sârbă cât şi în limba română a contribuit la elucidarea disensiunii între noţiunile român şi valah, cum sunt supranumiţi în Serbia de poporul majoritar membrii comunităţii româneşti.
Provenienţa etimonului rumân este explicat prin următorul citat gravat pe Placheta Festivalului: ,,După aceea zidi Romil cetate prea mare şi frumoasă. De la Adam până
s-au făcut Rimul, 4708 ai. Şi cu glas de bucium ură: să asculte toată lumea de cetatea ce i se puse nume RIM. Deci câţi es de acolo, ei se chiamă RUMÂNI.”

FOTO: John Omorean din SUA, Boian Bărbuţă (Negotin) şi Romeo Cîrşmaru (T. Severin).

IMPRESII DESPRE FESTIVAL:

John Omorean, Minesotta – USA:
=========================
Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.

Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:
======================================
Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.

Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:
================================================
FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!

Christian Rutsanu Wagner, muzician
============================
IMPRESII DESPRE FESTIVAL:

John Omorean, Minesotta – USA:
=========================
Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.

Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:
======================================
Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.

Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:
================================================
FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!

Christian Rutsanu Wagner, muzician
============================
După părerea mea festivalul a fost unul foarte reuşit. Şi publicul a fost super.
Îmi pare foarte rău că au căzut cheltuielile pe spatele dvs. Asta nu e ok.
Trebuie cineva să stea aici dupa povestea întreagă. CINEVA adică Ţara.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: